|
GHID PRIVIND AUTORIZAREA, si EXECUŢIA LOCUINŢELOR CAP. I Definiţii şi abrevieri
CAP. II Obligaţiile şi răspunderile investitorilor, proiectanţilor şi excutanţilor
CAP. III Ce lucrări de construcţie trebuie autorizate şi care sunt lucrările care pot fi executate fără autorizaţie de construcţie
CAP. IV Ce trebuie să cunoaşteţi când doriţi să cumpăraţi un teren pentru a vă construi propria dumneavoastră locuinţă
CAP. V Documente necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare la lucrările de construcţii
CAP. VI Certificatul de urbanism; Autorizaţia de construire/desfiinţare
CAP. VII Ce trebuie să cunoaşteţi când vă alegeţi un constructor pentru execuţia locuinţei
CAP. VIII Elemente, soluţii constructive minime şi orientative pentru realizarea structurii unei locuinţe individuale
CAP. IX Ce trebuie să cunoaşteţi despre cartea tehnică a construcţiei
CAP. X Ce trebuie să cunoaşteţi despre recepţia lucrărilor de construcţie şi instalaţii aferente acestora
INTRODUCERE CAPITOLUL I. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI 3. ACORD UNIC – actul cu valoare de aviz conform, emis de comisia de acorduri unice din subordinea arhitectului-şef, însumând avizele şi acordurile favorabile –exprimate prin fişele tehnice – pentru utilităţile urbane, precum şi cele privind prevenirea şi stingerea incendiilor, apărarea civilă, (obţinute de autorităţile depe plan local), în baza căruia se poate emite autorizaţia de construire/desfiinţare. 4. CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI – documentul care se întocmeşte de către investitor, pentru toate obiectele de construcţii definitive, supuse regimului de autorizare, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor. Cartea tehnică se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectare, execuţie, recepţie, exploatare, întreţinere, reparare şi urmărire în timp a construcţiei. 8. FAZA DETERMINANTĂ – acel stadiu fizic la care o construcţie odată ajunsă, nu mai poate continua fără acceptul scris al beneficiarului, proiectantului şi executantului şi care se autorizează, după caz, de către Inspectoratul în Construcţii. ABREVIERI H.G. – Hotărâre de Guvern
M.L.P.T.L. – Ministerul Lucrărior Publice, Transporturilor si Locuinţei
F.D. – faza determinantă
R.T.E. – responsabil tehnic cu execuţia autorizat de M.L.P.T.L.
C.Q. – controlor de calitate
P.A.C. – proiect pentru autorizarea construcţiilor
P.A.D. – proiect pentru autorizarea desfiinţării/demolării
P.U.G. – plan de urbanism general
P.U.Z. – plan de urbanism zonal
P.U.D. – plan de urbanism în detaliu CAPITOLUL II OBLIGAŢIILE ŞI RĂSPUNDERILE INVESTITORILOR, PROIECTANŢILOR ŞI EXECUTANŢILOR (Extras din Legea nr 10 / 1995; Legea nr. 50/1991 şi Ordinul nr. 1943/2001) Obligaţiile şi răspunderile investitorilor (beneficiarilor de construcţii): 1. Obţinerea acordurilor şi avizelor prevăzute de lege, precum şi a autorizaţiei de construire;
4. Asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţie prin inspectori de şantier sau agenţi economici de consultanţă specializaţi pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, în conformitate cu prevederile documentaţiei de execuţie şi autorizaţiei de construire;
5. 6. Asigurarea recepţiei lucrărilor de construcţii la terminarea lor şi la expirarea perioadei de garanţie;
7. Întocmirea cărţii tehnice a construcţiei;
8. Achitarea comisionului de 0,1% la anunţarea începerii execuţiei lucrărilor şi de 0,7% din valoarea de construcţii şi instalaţii, către Inspectoratul în Construcţii;
9. Regularizarea taxelor datorate administraţiei publice locale, precum şi achitarea celorlalte cote legale;
10. Obţinerea autorizaţiei de funcţionare (când este cazul);
11. Declararea investiţiei în vederea impunerii la organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după terminarea lucrărilor şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei de construire/desfiinţare (inclusiv durata de execuţie a lucrărilor). Obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor: 1 Precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;
2 Asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;
3 Prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;
4 Elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reaparaţiile, precum şi după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor;
5 Stabilirea prin proiect a fazelor de execuţie determinante pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;
6 Stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialiştii verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;
7 Participarea la întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor de execuţie. Obligaţiile şi răspunderile executanţilor : 1. Începerea execuţiei lucrărilor numai la construcţii autorizate în condiţiile legii şi în conformitate cu proiecte verificate de specialişti atestaţi;
2. Sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte verificate de specialişti atestaţi;
3. Asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia, atestaţi;
4. Convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse la faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;
5. Soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant, cu acordul investitorului;
6. Utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor, înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate şi numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectanţi, cu acordul investitorului;
7. Respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;
8. Sesizarea în termen de 24 de ore, a Inspecţiei de Stat în Construcţii, în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;
9. Aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţie;
10. Remedierea pe proprie cheltuială a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie cât şi în perioda de garanţie stabilită potrivit legii;
11. Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniţială, la terminarea lucrărilor. CAPITOLUL III CE LUCRARI DE CONSTRUCTIE TREBUIE AUTORIZATE SI CARE SUNT LUCRARILE CARE POT FI EXECUTATE FARA AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE (extras din Legea nr 10 /1995) În conformitate cu prevederile Legii nr 10/1995 privind calitatea în construcţii şi ale Legii 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri în vederea realizării locuinţelor, trebuie cunoscute următoarele : 1. Lucrări de construcţii pentru care este obligatorie autorizaţia de construcţie: a) construcţii de orice categorie şi instalaţiile aferente acestora, indiferent de forma de proprietate sau destinaţie;
b) lucrări de modernizare;
c) lucrări de modificare;
d) lucrări de transformare;
e) lucrări de consolidare;
f) lucrări de reparaţii;
g) orice schimbare de destinaţie care implică realizarea de lucrări de construcţie;
h) lucrări de reconstruire integrală sau parţială a construcţiei;
i) lucrări de reabilitare;
j) lucrări de demolare –desfiinţare. 2. Lucrări de construcţie care pot fi executate fără autorizaţie de construcţie: a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile şi golurilor tâmplăriei;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor situate pe arterele principale de circulaţie;
f) reparaţii la instalaţii interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri de utilităţi;
h) reparaţii şi înlocuiri la finisajele interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea calităţii şi aspectului elementelor constructive;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţii şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului;
k) lucrări de investigare, cercetare şi expertizare, cu avizul Ministerului Cultelor şi autorităţii administrative publice judeţene sau locale , după caz;
l) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite special pentru zăcăminte acvifere. CAPITOLUL IV CE TREBUIE SĂ CUNOAŞTEŢI CÂND DORIŢI SĂ CUMPĂRAŢI UN TEREN PENTRU A VĂ CONSTRUI PROPRIA DUMNEAVOASTRĂ LOCUINŢĂ Pentru a alege un teren bun pentru amplasamentul locuinţei Dvs, care să corespundă şi cerinţelor legislaţiei în vigoare, trebuie să ştiţi că: 1. ESTE INTERZIS să construiţi o locuinţă în următoarele zone:
a) Zone de risc natural
b) Zone expuse la riscuri tehnologice, precum şi zonele de servitute şi de protecţie a sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă-canalizare, căilor de comunicaţii:
- în albiile minore ale cursurilor de apă şi ale cuvetelor lacurilor;
- parcuri naturale şi rezervaţii naturale;
- zone de patrimoniu cultural construit;
- zone în care au fost rezervate terenuri pentru realizarea de lucrări de utilitate publică. 2. TREBUIE REALIZATE O SERIE DE STUDII PRELIMINARE PROIECTĂRII LOCUINŢEI :
a) P.U.G.; P.U.Z.; P.U.D.
b) Studiu geotehnic pentru a vă asigura că s-a ales soluţia de fundare optimă
Se recomandă investitorilor ca la alegerea terenului de fundare să se apeleze la un geolog autorizat, pentru a întocmi un studiu geotehnic şi pentru a prezenta condiţiile în care se poate realiza o locuinţă pe astfel de terenuri.
c) Studiu topo
Este necesar să ştiţi dacă amplasarea clădirii respectă condiţiile impuse de legislaţie, privind distanţele minime măsurate de la fundaţia clădirii faţă de alte clădiri sau de următoarele utilităţi publice:
a) reţele electrice existente - reţele electrice subterane – minim 60 cm de la fundaţia clădirii; - reţele elecrice aeriene de 20Kv – minim 6,00 ml de la fundaţia clădirii pâna în axul stâlpilor reţelei; - reţele electrice aeriene de 110 Kv – minim 12,00 ml de la fundaţia clădirii până la axul stâlpilor reţelei;
b) conducte de gaz - conducte de medie şi joasă presiune – minim 3,00 ml de la fundaţie până la generatoarea conductei;
c) conducte de canalizare – minim 1,50 ml de la fundaţia clădirii până la generatoarea conductei;
d) reţele telefonice – la reţelele telefonice subterane, minim 60 cm de la fundaţia clădirii; - reţelele aeriene – minim 1,50 ml de la fundaţia clădirii la axul stâpilor.
e) drumuri europene, naţionale şi judeţene - 21,00 ml faţă de axul drumului european sau naţional; - 13,00 ml faţă de axul drumului judeţean; - alte distanţe prevăzute în Planul de Urbanistic General (P.U.G.). Distanţele pot fi micşorate, numai cu acordul utilizatorilor publici. CAPITOLUL V DOCUMENTE NECESARE PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINŢARE LA LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII Certificatul de urbanism – este documentul de informare prin care autorităţile (consilii judeţene, primării) fac cunoscute solicitantului elemente privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează a fi îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile necesare în vederea autorizării. IMPORTANT! Certificatul de Urbanism nu conferă dreptul de-a executa construcţii !!! Autorizaţia de construire: - este actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executareaşi funcţionarea construcţiilor. Acest document se emite de către: a) preşedinţii consiliilor judeţene cu avizul primăriilor, pentru:
- investiţii aprobate de guvern;
- investiţii care se realizează în extravilanul comunelor, inclusiv ale anexelor gospodăreşti ale exploataţiilor agricole;
- investiţii care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita a două sau mai multe unităţi teritoriale.
b) primăriile municipiilor şi oraşelor, pentru:
- construcţiile şi lucrările de orice fel din intravilanul şi extravilanul acestora, cu excepţia celor de la lit. „a”
c) primăriile comunelor pentru:
- construcţiile şi lucrările care se execută în intravilanul localităţilor cu excepţia celor de la lit. „a”.
Pentru obţinerea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, este necesar să se prezinte următoarele documente: A. Pentru eliberarea certificatului de urbanism:
1. Cerere tip pentru eliberarea certificatului de urbanism, completată cu elementele de identificare ale solicitantului şi imobilului, cu precizarea scopului solicitării actului.
2. Planul de situaţie elaborat pe suport topografic, vizat de oficiul de cadastru, geodezie, cartografie.
3. Documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism. B. Pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru lucrări noi:
1. Certificatul de urbanism
2. Dovada titlului asupra terenului
3. Declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că terenul nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti.
4. Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care va cuprinde: a) Piese scrise:
- foaie de capăt;
- lista şi semnăturile proiectanţilor (arhitect cu drept de semnătură, proiectant structură de rezistenţă, proiectanţi instalaţii, după caz);
- borderou piese scrise şi desenate;
- copii după: avizele şi acordurile solicitate în certificatul de urbanism, după acordul unic, acordul notarial de vecinătate (după caz);
- referatele de verificare a proiectului, întocmite de verificatorii de proiecte, autorizaţi de M.L.P.T.L.;
- acte de proprietate teren;
- fişele de stabilire a categoriei de importanţă a clădirii proiectate;
- programul de control al proiectantului;
- memoriu tehnic, care va cuprinde descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului, făcându-se referire la:
• amplasamentul, topografia şi trasarea acestuia;
• clima şi fenomenele naturale specifice;
• geologia şi seismicitatea;
• categoria de importanţă a obiectului
- memorii pe specialităţi, cu descrierea lucrărilor de:
• arhitectură;
• structură de rezistenţă;
• instalaţii;
• dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
• amenajări exterioare şi sistematizare pe verticală.
- devizul general al lucrărilor;
- studiul geotehnic. b) Piese desenate
PLANURI GENERALE
- planul de încadrare în teritoriu
- plan de situaţie, prin care se precizează:
• amplasarea tuturor obiectelor care se vor construi;
• cotele construcţiilor proiectate (distanţa faţă de axul drumului, distanţa faţă de limitele de proprietate, dimensiunile în plan ale clădirii, regimul de înălţime);
• denumirea şi destinaţia fiecărui corp de construcţie;
• precizarea vecinătăţilor;
• alineamentul faţă de construcţiile existente;
• precizarea punctelor cardinale;
• accesele pietonale şi carosabile din incintă;
• suprafaţa terenului;
• aria construită şi aria desfăşurată. PLANŞE PE SPECIALITĂŢI
- arthitectură
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor, dimensiunilor, suprafeţelor şi naturii finisajelor;
- planurile acoperişurilor – terasă sau şarpantă – cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută, precum şi cotele de nivel;
- secţiune/secţiuni caracteristice, care să cuprindă: cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile determinate ale acoperişului, cotele la coamă şi la cornişe, fundaţiile clădirilor învecinate la care se alătură construcţiile proiectate, precizarea principalelor straturi de materiale, cota absolută a cotei ±0,00;
- toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, indicarea racordării la nivelul terenului amenajat
- structură de rezistenţă
- planul fundaţiilor, care va releva modul de respectare a condiţiilor impuse prin studiul geotehnic, precum şi măsurile de protejare a fundaţiilor clădirilor învecinate la care se alătură construcţia (dacă este cazul) - detalii de fundaţii
- instalaţii
- parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate (electrice, sanitare, termice, ventilaţii) C. Pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru lucrări de extindere, modernizare, consolidare, supraetajare, înlocuire de învelitoare cu alte materiale decât cele iniţiale
Pentru executarea lucrărilor cuprinse în această categorie, pe lângă documentele precizate în capitolele A şi B, este necesar să mai prezentaţi următoarele documente:
- expertiza tehnică, întocmită de un expert autorizat de M.L.P.T., în care trebuie precizate soluţiile tehnice care să asigure rezistenţa şi stabilitatea, precum şi siguranţa în exploatare a imobilului;
- avizul Inspectoratului Teritorial în Construcţii;
- avizul P.S.I., dacă este cazul, cu verificare la exigenţa „C”. ATENŢIE! Toate documentaţiile supuse autorizării vor fi elaborate de:
- topometrist autorizat;
- geotehnician autorizat;
- arhitect autorizat, cu drept de semnătură;
- ingineri rezistenţă şi instalaţii, autorizaţi;
- verificatori de proiect autorizaţi de M.L.P.T.L.;
- experţi tehnici autorizaţi de M.L.P.T.L. CAPITOLUL VI CERTIFICATUL DE URBANISM; AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE/ DESFIINŢARE – TERMENE DE ELIBERARE, VALABILITATE; PRELUNGIRI TERMENE VALABILITATE (extras din Legea 50/1991) a) Termene de eliberare pentru certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire
Este necesar să cunoaşteţi că autorităţile publice sunt obligate să respecte următoarele termene pentru emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire:
- CERTIFICATUL DE URBANISM se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii.
- AUTORIZAŢIA DE CONSTRUIRE se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii.
Vă informăm că aceste termene sunt valabile numai în cazul în care documentaţia depusă de dvoastră este completă.
În cazul în care aceasta este incompletă, autoritatea publică va restitui solicitantului documentaţia în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea în scris a elementelor necesare în vederea completării acesteia.
b) Termene de valabilitate pentru certificatul de urbanism şi pentru autorizaţia deconstruire
Certificatul de urbanism, eliberat de autoritatea publică locală, este valabil pentru o perioadă de maxim 12 luni de la emitere, perioadă în care beneficiarul trebuie să depună toate documentele necesare specificate în certificatul de urbanism, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
ATENŢIE! Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţie.
- Autorizaţia de construire, eliberată de autoritatea publică locală, are o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările.
- Neînceperea lucrărilor în acest interval conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire.
IMPORTANT DE REŢINUT! Investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă şi,după caz, Inspectoratul Teritorial în Construcţii, asupra datei la care vor începe lucrările autorizate.
În caz contrar, când constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenulde valabilitate al autorizaţiei, data începerii lucrării se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei.
Dacă solicitantul începe lucrările în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire (respectiv max. 12 luni) atunci valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute în autorizaţie.
c) Când puteţi solicita prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire
În cazul în care lucrările de construcţii nu au fost începute ori nu au fost executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel putin 15 zile înaintea expirării acesteia.
ATENŢIE !
- Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru o perioadă de până la 12 luni.
- Autorizaţia de construire îşi pierde valabilitatea prin: - neînceperea lucrărilor în termenul de valabilitate stabilit prin autorizaţia deconstruire/desfiinţare;
- nefinalizarea lucrărilor conform duratei de execuţie stabilită în autorizaţie, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii acesteia;
- nefinalizarea lucrărilor în termenul acordat ca prelungire a valabilităţii autorizaţiei;
- modificarea condiţiilor, datelor sau conţinutului documentaţiei care a stat la baza emiterii autorizaţiei.
În cazul nerespectării prevederilor de mai sus este necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare. CAPITOLUL VII CE TREBUIE SĂ CUNOAŞTEŢI CÂND VĂ ALEGEŢI UN CONSTRUCTOR PENTRU EXECUŢIA LOCUINŢEI DUMNEAVOASTRĂ. CE TREBUIE SPECIFICAT ÎN CONTRACTUL DE EXECUŢIE ÎNCHEIAT CU ACESTA 1. Este necesar ca firma de construcţii angajată să îndeplinească următoarele condiţii minime:
• să fie autorizată pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
• să aibă personal autorizat pentru urmărirea execuţiei lucrărilor respective:
- R.T.E. responsabil tehnic cu execuţia autorizat de M.L.P.T.L;
- C.Q.controlor de calitate autorizat de M.L.P.T.L;
• să aibă un laborator autorizat pentru încercarea materialelor de construcţii folosite, sau un contract de colaborare cu un laborator în domeniu specializat;
• să aibă personal muncitor calificat pentru execuţia unor lucrări de armare, betonare, suduri hidroizolaţii, finisaje, instalaţii sanitare şi electrice etc.
2. Este necesar ca în contractul încheiat cu firma care va executa lucrările de construcţii să se menţioneze:
- valoarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
- durata execuţiei lucrărilor;
- valoarea garanţiei de bună execuţie (care de regulă este de 5% din valoarea lucrărilor de construcţii şi care se decontează executantului în procent de 30% după efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor şi restul de 70% după efectuarea recepţiei finale, care se face la un an după recepţia lucrărilor şi punerea în funcţiune a obiectivului;
- modul de decontare a lucrărilor executate.
IMPORTANT! Încheierea unui contracat de execuţie vă conferă dreptul de a cere despăgubiri constructorului în cazul nerespectării calităţii lucrărilor precum şi nerespectării termenului de execuţie, din vina acestuia.
În situaţia când hotărâţi să executaţi lucrări în regie proprie, caz în care dumneavoastră sunteţi executantul, iar execuţia acestora nu este exceptată de la prevederile Legii 10/1995, trebuie îndeplinite aceleaşi condiţii ca în cazul unei societăţi de construcţii. CAPITOLUL VIII ELEMENTE, SOLUTII CONSTRUCTIVE MINIME SI ORIETATIVE PENTRU REALIZAREA STRUCTURII UNEI LOCUINTE INDIVIDUALE I. INFRASTRUCTURA - este alcătuită din fundaţii, pereţi subsol, hidroizolaţii şi planşeu peste subsol. A) FUNDAŢII
Fundaţia este elementul de construcţie care se află în contact direct cu terenul bun de fundare şitransmite acestuia toate încărcările care acţionează construcţia. În funcţie de natura terenului de fundare (determinată prin studiu geotehnic) fundaţiile se pot executa în:
a) Teren normal (alcătuit din pământuri necoezive formate din bucăţi mari de roci, bolovănişuri, pietrişuri şi nisipuri) nefiind sensibil la înmuiere şi îngheţ - dezgheţ.
În cazul clădirilor fără subsol:
- fundaţiile vor fi continue şi se vor axa sub pereţii construcţiei;
- fundaţiile pereţilor interiori pot fi realizaţi cu secţiune dreptunghiulară, cu sau fără soclu, lăţimea fundaţiei nu va fi mai mică de 40 -50 cm, iar adâncimea fundaţiei va respecta adâncimea minimă de fundare;
- fundaţiile pereţilor exteriori se realizează cu soclu cu înălţimea minimă de 40 cm peste nivelul trotuarului;
- în cazul clădirilor în care se prevăd în pereţii suprastructurii stâlpişorii din beton armat, precum şi pentru clădirile la care fundaţiile se realizează din materiale locale sau beton ciclopian, se vor prevedea în socluri şi la partea uperioară a blocurilor centuri continue din beton armat.
b) Pământuri loesoide
- sunt pământuri sensibile la umezire, permiţând tasări importante ale fundaţiilor;
- este necesară sporirea rigidităţii construcţiei prin crearea unor centuri de beton armat amplasate în blocul şi în soclul fundaţiei;
- adâcimea de fundare se va lua de 1,00 ... 2,50 m la zidurile exterioare şi de la0,80…2,00 la zidurile interioare.
c) Argile contractile
- este necesară realizarea de centuri în blocul de fundare;
- adâncimea de fundare se va lua de 1,50…2,00 m de la cota trotuarului;
- la exterior se prevede o zonă de 40-50 cm lăţime, umplută cu un amestec de pământ argilos +40% nisip,executat în straturi de 20 cm grosime, bine compactat cu maiul;
- sub talpa fundaţiei se prevede un strat de cca 5 cm grosime cu nisip grăunţos curat;
- la intersecţiile centurilor, barele longitudinale se petrec între ele. B) PEREŢII DE SUBSOL
La executarea acestora, trebuie avut în vedere următoarele:
- fundaţiile să fie axate sub zidurile de subsol;
- lăţimea fundaţiilor nu va fi mai mică de 50 cm;
- pereţii de subsol vor fi plasaţi sub toţi pereţii sructurali din parter şi de regulă axaţi pe aceştia;
- pereţii subsolului pot fi executaţi în următoarele moduri:
a) pereţi din zidărie – se folosesc numai la pereţii interiori ai subsolului, iar la partea
superioară se va prevedea o centură din beton armat.
b) pereţi cu structură mixtă:
- din beton armat şi cărămidă;
- din piatră şi cărămidă;
- din cărămidă, piatra şi beton.
c) pereţi cu structura din beton:
- din beton ciclopian la care la partea superioară se va prevedea o centură din beton armat (cu raportul piatră, ciment ≤ cu 30%);
- grosimea pereţilor va fi cel puţin egală cu grosimea pereţilor din zidărie, acceptându-se pentru pereţii exteriori o retragere de max. 5 cm faţă de zidăria parterului;
- în terenuri compresibile se vor prevedea suplimentar centuri şi la partea inferioară. C) HIDROIZOLAŢII
Izolaţiile hidrofuge (hidroizolaţiile) sunt lucrări de etanşare care se execută pe suprafaţa unor elemente de construcţii (fundaţii, ziduri, planşee) în vederea asigurării lor împotriva umezirii sau infiltrării apei în construcţie.
După modul de execuţie, acestea se clasifică în: hidroizolaţii orizontale şi hidroizolaţii verticale.
1. Hidroizolaţiile orizontale la pereţi – se execută la pereţii interiori şi exteriori la construcţii cu sau fără subsol.
2. Hidroizolaţiile verticale la pereţi – se aplică pe toate suprafeţele în contact cu pământul şi se execută de la talpa fundaţiei până la 30 cm peste nivelul terenului sau a trotuarului. Pentru întreruperea capilarităţii pământului sub pardoseală se aşterne un strat de nisip, balast, sau pietriş.
După materialele folosite, hidroizolaţiile se clasifică în: hidroizolaţii rigide, hidroizolaţii bituminoase, hidroizolaţii mixte.
a) Hidroizolaţiile rigide se realizează la izolarea hidrofugă între zidărie şi fundaţia clădirilor amplasate în zone seismice. Aceste hidroizolaţii sunt alcătuite dintr-un amestec de mortar şi apastop.
b) Hidroizolaţii bituminoase
- hidroizolaţii vopsite – se execută contra umidităţii naturale a solului la fundaţii şi subsoluri sau ca barieră de vapori la terase;
- hidroizolaţii asfaltice – se execută pentru izolarea pardoselii subsolului împotriva apelor capilare, realizându-se o sapă bituminoasă de 1,5 - 2,5cm grosime;
- hidroizolaţii elastice – alcătuite din bitum sau mastic de bitum şi carton sau pânză bitumată;
- hidroizolaţii mixte – aplicate pe tencuieli hidrofuge, constituie o soluţie durabilă dar scumpă. D) PLANŞEU PESTE SUBSOL
- Grosimile de planşeu vor fi în funcţie de deschideri, stabilite de proiectant;
- Planşeul va fi realizat din beton armat monolit cu armături din PC 52 sau OB37 şi va trebui calculat de proiectant pentru a fi asigurate condiţiile de rezistenţa şi stabilitatea;
- În cazul subsolurilor neîncălzite, la partea inferioară se recomandă montarea unei termoizolaţii din fâşii de B.C.A de 15 cm sau vată minerală sau polistiren.
ATENŢIE! În cazul avizării construcţiei cu spaţii destinate apărării civile (adăpost ALA) se vor lua măsurile tehnice recomandate de proiectant. II. SUPRASTRUCTURA Suprastructura este alcatuită din: pereţi portanti; planşee; centuri şi buiandrugi; scări; pereţi despărţitori (elemente nestructurale), acoperişuri.
A) PEREŢII PORTANŢI - sunt pereţii de rezistenţă (portanţi) care preiau şi transmit la fundaţii,
în afară de greutatea lor proprie şi încărcările care provin de la planşee şi acoperiş, precum şi celelalte încărcări mobile interioare ale clădirii.
Pentru realizarea pereţilor clădirilor de locuit individuale cu subsol, parter şi etaj se folosesc în principal :
- Pereţi din zidărie de cărămidă;
- Pereţi din B.C.A.;
- Pereţi din blocuri de beton;
- Pereţi cu structură mixtă;
- Pereţi din lemn;
- Pereţi din chirpici sau piatră.
a) Pereţi portanţi din zidărie de cărămidă
1. Pentru acest tip de pereţi se folosesc următoarele categorii de cărămizi:
- cărămizi pline de 240 x 115 x 63
- cărămizi cu goluri vericale de: 290 x 140 x 88; 290 x 140 x 178; 365 x 180 x 138.
Important de reţinut! La construcţiile amplasate în judeţul Neamţ – zona seismică ,,E – D” marca minimă a cărămizilor, confirmată prin documente de calitate eliberate de producători trebuie să fie:
50 – pentru construcţiile parter
75 – penru construcţiile parter şi etaj.
2. Pereţii portanţi din zidărie de cărămidă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- grosimea se va determina prin calcul, dar nu va fi mai mică de 37,5 cm;
- distanţa dintre pereţii structurali va fi calculată funcţie de: înălţimea maximă a clădirii, de numărul de niveluri, de tipul planşeului şi de gradul de protecţie antiseismică;
- golurile mari (pentru uşi şi ferestre) se vor amplasa şi dimensiona în aşa fel încât plinurile dintre ele să satisfacă condiţiile de rezistenţă şi stabilitate sub acţiunea încărcărilor verticale şi orizontale;
- îmbunătăţirea comportării pereţilor la acţiunea sarcinilor verticale (gravitaţionale) şi orizontale (vânt, seisme) se va realiza prin înglobarea în zidărie de:
• stâlpişori din beton armat;
• centuri din beton armat;
• armături distribuite în rosturile orizontale ale zidăriei.
b) Pereţi portanţi din beton celular autoclivizat (B.C.A)
La acest tip de pereţi se vor folosi blocuri din BCA GB35, având dimensiunile:
GNB 600x250x200 şi
GBC 490x240x200.
Acest tip de pereţi se folosesc la:
- construcţii parter, având distanţa maximă între pereţii portanţi de 6,00 m şi înăltimea nivelului de max.3,50 m;
- construcţii parter şi un etaj, având distanţa maximă între pereţii portanţi de 6,00 m şi înăLţimea nivelului de 3,00 m zona seismică ,,E – D” pentru judeţul Neamţ.
c) Pereţi portanţi din blocuri de beton greu sau de beton cu agregate uşoare (blocheţi)
– pentru toate zonele cu excepţia zonei ,,A” de protecţie antiseismică – având dimensiunile: 290 x240 x 188. Pentru pereţi exteriori se recomandă blocheţii cu 4 camere.
d) Pereţi portanţi cu structură mixtă
Acest tip de pereţi se realizează din mai multe materiale care conlucrează la preluarea încărcărilor şi la îmbunătăţirea rezistenţei termice şi se pot clasifica astfel: - Pereţi din beton sau beton armat monolit + căramidă care se realizează din beton având pe faţa interioară, zidărie de ½ de cărămidă grosime şi se folosesc la pereţii subsolului când acesta este destinat locuinţelor;
- Pereţi din piatră +cărămidă se utilizează la pereţi de subsol sau de faţadă;
- Pereţi din cărămidă +piatră şi beton, care se realizează cu două feţe din zidărie de cărămidă şi piatră, iar între acestea un strat de beton.
e) Pereţi din lemn - se utilizează la construcţii provizorii, la clădiri turistice şi locuinţe din zone montane, case de vacanţă.
Pereţii din lemn se pot executa din: lemn brut sau parţial prelucrat, lemn ecarisat (grinzi, dulapi, scânduri) sau din P.A.L; P.F.L.; P.A.L.E.X., O.S.B.
Avantaje:
- se execută uşor;
- au greutate proprie redusă;
- asigură o bună izolare termică.
Dezavantaje: - au o durabilitate redusă;
- comportare necorespunzătoare în caz de incendiu, necesitând operaţiunea de ignifugare;
- sunt atacaţi de ciuperci.
B) PLANŞEE
Planşeele sunt elemente de suprafaţă plană, de regulă orizontale, care compartimentează clădirea pe verticală. Planşeele sunt elemente portante care preiau încărcările permanente şi utile şi le transmit elementelor de rezistenţă pe care se reazemă (stâlpi, grinzi, pereţi). Se întâlnesc următoarele tipuri de planşee:
- planşee din beton armat monolit sau prefabricate;
- planşee cu grinzi din lemn, care prezintă o serie de dezavantaje şi anume:
sunt combustibile; au durabilitate inferioară celor din beton; nu se pot folosi în încăperi cu umiditate avansată şi prezintă pericol de incendiu.
IMPORTANT! Planşeele se calculează şi dimensionează de proiectanţi de rezistenţă autorizaţi.
C) CENTURI SI BUIANDRUGI
a) Centurile din beton sunt elemente de construcţie prevăzute în pereţi la nivelul planşeelor, având rolul de a asigura conlucrarea între pereţi şi planşee, precum şi a prelua eforturile de întindere ce apar în pereţi:
- lăţimea centurilor va fi de regulă egală cu grosimea peretelui structural pe care îl întăreşte (de min. 24 cm), iar înălţimea lor va fi de min.20 cm;
- centurile prevăzute în exterior vor fi protejate termic la exterior, pentru a nu crea punţi termice;
- armarea centurilor precum şi tipul de beton utilizat vor fi specificate de proiectant.
b) Buiandrugii sunt elemente de rezistenţă care se prevăd la partea superioară a golurilor mari (uşi, ferestre) practicate la pereţii structurali:
- lăţimea secţiunii transversale se ia de regulă egală cu grosimea peretelui structural;
- lungimea de rezemare a buiandrugului va fi de minim 25 cm;
- buiandrugii exteriori vor fi izolaţi termic spre exterior, în acelaşi mod ca şi centurile.
D) SCĂRI
Scările sunt elemente de construcţie care asigură legatura pe verticală între etajele clădirii, precum şi între trotuar şi accesul la interior.
Scara este compusă din: rampa cu trepte şi contra trepte; podeţul sau odihna; vangurile; balustrade cu mână curentă.
Pentru ca o scară să fie comodă la urcat, trebuie să existe relatia: cm L+2h= 64... 62 , în care h este înălţimea treptei şi L este lăţimea treptei.
Scările se pot realiza din:
- lemn, folosindu-se dulapi de 4 - 7 cm grosime pentru trepte;
- scânduri de 2,4 - 3,8 cm pentru contratrepte;
- grinzi de 8- 25 cm latime cu 25 -30 cm înălţime pentru vanguri;
- beton armat monolit – care se poate realiza prin turnarea pe loc a betonului, pe un cofraj din lemn care reproduce exact forma intradosului scării;
- metal – grinzile de vang, trepte şi balustrăzi.
IMPORTANT!: Înainte de execuţia scărilor trebuie să aveţi detalii de execuţie întocmite de un proiectant autorizat.
E) ACOPERIŞURI
- se cunosc două tipuri de acoperişuri: - Acoperişuri cu pante mari (sau ape) peste 7%;
- Acoperişuri cu pante mici, până la 7%, denumite terase.
Acoperişurile cu pante se compun din:
1. Şarpantă – executată de regulă din lemn şi care reprezintă elementul de rezistenţă al acesteia. Este alcătuită din căpriori, casoroabe, pane, cleşti şi tălpi, asterială, ale căror dimensiuni orientative sunt:
- căpriorii – lemn ecarisat cu secţiuni de 60x80 mm ÷ 80x100 mm;
- panele – lemn ecarisat cu secţiuni de 10x12 cm ÷ 15x25 cm;
- popii – lemn rotund cu diametrul de 12-14 cm sau lemn ecarisat cu secţiunea de 12x12cm sau 16x16 cm;
- asterială – scândură cu grosimea de 2 - 2,5 cm.
2. Învelitoare – este elementul de protecţie a acoperişului cu şarpantă şi care asigură izolarea hidrofugă, iar în unele cazuri şi izolarea termică. Se cunosc următoarele tipuri de învelitori:
- învelitori din lemn, şindrilă şi siţă – se folosesc în regiunile de deal şi munte şi se confecţionează din lemn de răşinoase;
- învelitori din carton bitumat – se folosesc la clădirile provizorii sau din mediul rural care au pante mici la acoperiş;
- impaslitura din fibre cu bitum tip BARDOLIN-ONDULINE - la orice tip de casă;
- învelitori ceramice – ţigle solzi sau ţigle profilate;
- învelitori din materiale plastice, dure – de tip PAFS
- învelitori din tablă neagră, zincată sau galvanizată; tablă profilată din oţel special sau tablă de aluminiu.
3.Acoperişuri terasă
La acest tip de acoperiş elementul de rezistenţă îl reprezintă planşeul de beton armat peste ultimul nivel. În funcţie de tipul terasei – circulabilă sau necirculabilă – proiectantul autorizat va da soluţia privind stratificaţiile şi ordinea de execuţie a acestora pentru asigurarea izolaţiei hidrofuge, izolaţiei termice, pantele şi elementele de protecţie finale.
F) PEREŢI DESPĂRŢITORI (elemente nestructurale)
Pereţii despărţitori sunt folosiţi pentru compartimentarea interioară a spaţiului dintr-o locuinţă şi nusunt portanţi. Grosimea pereţilor despărţitori din zidărie de cărămidă plină sau cu goluri verticale este de ¼ sau ½ cărămidă.
Pereţii de 7,5 cm grosime se execută cu mortar M 50, iar cei cu grosimea de 12,5 cm se execută cu mortar de marca min. M25.
Pereţii despărţitori executaţi din zidărie de cărămidă sau B.C.A. se fixează la partea inferioară în pardoseală, iar la partea superioară se împănează în cu mortar de ciment faţă de planşeele superioare.
IMPORTANT! Rigidizarea pereţilor despărţitori se realizează prin:
- solidarizarea lor cu pereţii structurali prin ţesere sau ancorare cu bare de oţel Ø 6/60 cm pe înălţime, în rosturile orizontale;
- prevederea de stâlpişori din beton armat, legaţi de zidurile respective cu bare orizontale din otel beton Ø 6/60 cm plasate între rosturi. CAPITOLUL IX CE TREBUIE SĂ CUNOASTETI DEPRE CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI 1. Cartea tehnică a construcţiei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a construcţiei, şi se păstrează de către investitor.
2. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către investitor pentru toate obiectele de construcţie definitive supuse regimului de autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor din care sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor.
3. Cartea tehnică va cuprinde toate documentele privind proiectarea, execuţia, recepţia lucrărilor de construcţie, care vor fi necesare pentru înstrăinare, vindere, schimbarea destinaţiei sau modificări ulterioare ce se vor aduce imobilului construit.
4. Documentele de bază ale cărţii tehnice vor cuprinde următoarele capitole:
Capitolul A – Documente privind proiectarea:
- acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcţiei şi avizele de specialitate care stau la baza întocmirii proiectului;
- documentaţia tehnică care se referă la construcţia respectivă (caracteristici, detalii de execuţie, scheme de instalaţii efectiv realizate, modificări aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul execuţiei);
- breviarele de calcul pe specialităţi;
- caietele de sarcini privind execuţia lucrărilor.
Capitolul B – Documentaţia tehnică privind execuţia:
- autorizaţia de execuţie a construcţiei;
- procesul–verbal de predare a amplasamentului şi reperul de nivelment general;
- înregistrări de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor;
- rezultatul încercărilor efectuate la materiale; - certificatele de calitate pentru materialele puse în operă;
- condica de betoane;
- registrul proceselor verbale de lucrări ascunse;
- note de constatare ale organelor de control;
- registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier;
- procese verbale de probe specifice;
- procese –verbale de recepţie a terenului de fundare a fundaţiilor şi structurii de rezistenţă
- procese –verbale de admitere a fazelor determinante;
- expertize tehnice;
- caiet de ataşament;
- jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi excesive etc.).
Capitolul C – Documentaţia tehnică privind recepţia:
- proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi cel final;
- alte documente încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie prin care se prevăd verificări suplimentare.
Capitolul D – Documentaţie tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intevenţii în timp:
- prevederile scrise ale proiectului privind urmărirea comportării construcţiei;
- proiectele în baza cărora s-a efectuat recepţia finală a lucrărilor, modificări ale construcţiei faţă de proiectul iniţial;
- acte de constatare a unor deficienţe apărute după recepţia finală a lucrărilor şi măsurile de intervenţie luate;
- proiectul de urmărire specială a construcţiei, dacă este cazul;
- referatul si concluziile anuale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este cazul;
- procesele–verbale de predare–primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului;
- jurnalul evenimentelor.
IMPORTANT!
Pentru obiectele de construcţie, clădiri de locuit până la două nivele şi anexe gospodăreşti, cât şi pentru cele de mică importanţă (garduri, cabine de poartă etc.) cartea tehnică a construcţiei se rezumă la:
- autorizaţia de construcţie;
- procese –verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi procese-verbale de recepţie finală la expirarea perioadei de garanţie;
- alte evenimente deosebite din timpul executării construcţiei. CAPITOLUL X CE TREBUIE SĂ CUNOASTETI DESPRE RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE SI INSTALATII AFERENTE ACESTORA ( extras din HG 273/1994) 1. La care lucrări se efectuează recepţia şi de către cine se organizează
Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi instalaţii aferente se efectuează atât la lucrările noi cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări,modificări, modernizări, supraetajări, extinderi, etc.). Acestea se organizează de către investitor (ordonatori de credite sau proprietar) indiferent de sursa de finanţare, de forma de proprietate (de stat sau particulară) sau de destinaţia construcţiei.
2. Ce fel de recepţie trebuie să efectueze investitorul
- Recepţia la terminarea lucrărilor – recepţia efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui obiect sau a unei părţi din construcţie, independentă care poate fi utilizată separat.
- Recepţia finală – recepţia efectuată după expirararea perioadei de garanţie (cuprinsă între data recepţiei şi terminarea lucrărilor, a cărei durată se stabileşte prin contract şi în cadrul căreia executantul are obligaţia înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficienţelor apărute datorită nerespectării clauzelor şi specificaţiilor contractuale sau a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
3. Componenţa comisiilor de recepţie
Comisiile trebuie să cuprindă obligatoriu:
- un reprezentant al investitorului (beneficiar), un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, iar ceilalţi membri vor fi specialişti în domeniu.
Comisiile de recepţie sunt formate din:
a) 2 membri (investitorul sau proprietarul şi delegatul administraţiei publice locale) numai pentru construcţii de locuinţe parter, parter şi un etaj, cu înălţime la cornişă de maxim 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafaţă desfăşurată a acestora de 150 mp, pentru anexe gospodăreşti ale acestora, precum şi pentru construcţiile provizorii.
b) cel putin 5 membri (un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia, trei specialişti în domeniu) – pentru construcţii de importanţă deosebită şi normală.
c) cel puţin 7 membri (un reprezentant al investitorului, 5 specialişti în domeniu şi un reprezentant al administraţiei publice locale) – pentru construcţii de importanţă excepţională având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei, destinaţie, modul
de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac obiectul recepţiei.
Notă: Comisia de recepţie poate funcţiona şi numai în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii acesteia.
4. Cine organizează începerea recepţiei
Investitorul este obligat ca în termen de 15 zile calendaristice de la notificarea terminării lucrărilor făcută de executant să organizeze recepţia lucrărilor.
În cazul în care investitorul nu stabileşte, în urma notificării primite, o dată pentru recepţia lucrărilor sau dacă la data fixată nu se prezintă la locul recepţiei direct sau prin împuternicit, executantul va reînnoi cererea pentru fixarea unei noi date de recepţie în termen de 15 zile.
Dacă nici până la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixează recepţia, sau dacăcomisia de recepţie, convocată în prealabil, nu se prezintă la data fixată direct sau prin împuternicit legal, executantul va stabili un termen de receţie în intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea termen, şi îl va comunica investitorului.
Dacă investitorul prin comisia de recepţie, nu se prezintă la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, înainte de termenul fixat de acesta, asupra altui termen de recepţie, executantul va notifica în scris investitorului ultimul termen de întrunire a comisiei de recepţie, precum şi faptul că investitorul va răspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor produse de neconvocarea comisiei.
5. Ce verifică comisia de recepţie
- respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente;
- executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigenţelor esenţiale conform legii;
- referatul proiectantului cu privire la modul în care a fost executată lucrarea;
- completarea cărţii tehnice a construcţiei;
- terminarea tuturor lucrarilor prevăzute în contractul încheiat între beneficiar şi executant.
6. Ce recomandări face comisia de recepţie
a) Amânarea recepţiei în condiţiile în care:
- se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări care afectează siguranţa în exploatare a construcţiei din punct de vedere al exigenţelor esenţiale;
- construcţia prezintă vicii a căror remediere este de durată şi care dacă nu ar fi făcute ar diminua considerabil utilitatea lucrării;
- există în mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor şi este nevoie de încercări de orice fel pentru a le clarifica.
b) Respingerea recepţiei, când se constată vicii care nu pot fi înlaturate şi care prin natura lor împiedică realizarea uneia sau mai multor exigenţe esenţiale, caz în care se impun expertize,
reproiectări, refaceri de lucrări etc.
c) Admiterea recepţiei cu obiecţii, când comisia constată lipsuri care trebuie să fie remediate într-un termen care de regulă nu va depăşi 90 de zile calendaristice de la data recepţiei, dacă, datorită condiţiilor climaterice nu se impune fixarea unui alt termen.
d) Admiterea recepţiei fără obiecţii, când sunt îndeplinite toate condiţiile specificate de H.G 273/1994 privitor la recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
IMPORTANT DE REŢINUT!
După terminarea documentului de recepţie la finalizarea lucrărilor, în care este specificată şi valoarea de construcţii şi instalaţii aferente, investitorul este obligat să înştiinţeze emitentul autorizaţiei de construire, prin înmânarea/expedierea documentului, în vederea recalculării taxei de autorizare. |
